Piața imobiliară din România se ajustează, vânzătorii devin mai flexibili
Piața imobiliară din marile orașe ale României trece printr-o ajustare semnificativă, caracterizată printr-o diminuare a ritmului de tranzacționare și o disponibilitate mai mare a vânzătorilor de a negocia. Conform datelor analizate la finalul anului 2025, locuințele noi din țară atrag, în medie, până la șase potențiali cumpărători, însă există variații considerabile între orașe.
👉 Diferențe regionale în oferta de locuințe
Cea mai variată ofertă de locuințe recent finalizate se regăsește în București, în timp ce Constanța se situează la celălalt pol, având cel mai mic număr de unități disponibile. La capitolul vitezei de tranzacționare, Bucureștiul și Timișoara se remarcă prin cele mai scurte perioade de vânzare, în contrast cu Brașov și Cluj-Napoca, unde procesul de vânzare este semnificativ mai lent.
Negocierile de preț sunt rare în orașele precum București, Constanța și Iași, în timp ce Cluj-Napoca se distinge ca piața în care proprietarii sunt cei mai dispuși la negociere. Această tendință este rezultatul scăderii cu aproximativ 10% a numărului de tranzacții imobiliare la nivel național și cu 21% în cele șase județe care includ principalele centre urbane, în ultimul trimestru din 2025 comparativ cu același trimestru din 2024.
👉 Flexibilitatea prețurilor și ponderea cumpărătorilor
O excepție notabilă este Timișoara, unde atât durata medie de vânzare, cât și marja de negociere au rămas relativ constante. „În contextul actual al pieței imobiliare, observăm tot mai clar că timpul de tranzacționare tinde să crească semnificativ atunci când nu există flexibilitate pe preț. Proprietățile poziționate rigid, fără o adaptare la cererea reală din piață, rămân listate perioade mai lungi”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.
Cluj-Napoca se dovedește orașul în care cumpărătorii pot obține cele mai mari ajustări de preț, deși nivelul costurilor de achiziție rămâne cel mai ridicat din țară. În acest oraș, locuințele noi disponibile atrag, în medie, doar doi potențiali cumpărători, indicând un dezechilibru între cerere și preț.
