Începând cu anul 2026, românii vor plăti taxe locale considerabil mai mari, ca urmare a unei măsuri prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar amânate anterior din motive economice și politice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme fiscale, susține Alex Milcev, partener și lider al departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România. „Un necaz nu vine niciodată singur, mai ales când e vorba de taxe și impozite”, a declarat Milcev într-un punct de vedere transmis luni. „Deși în ultimii ani s-a discutat mult despre creșterea unor taxe, reforma taxelor locale – adică impozitele pe case, terenuri sau mașini – a fost mai puțin vizibilă, dar la fel de importantă.” Conform angajamentelor asumate de statul român prin PNRR, reforma urmărește creșterea veniturilor bugetare locale, în special prin actualizarea valorii impozabile a proprietăților. Astfel, taxele vor reflecta mai fidel valoarea de piață a imobilelor, iar autoritățile locale vor deveni mai autonome din punct de vedere financiar, reducând dependența de bugetul central. Ce presupune reforma taxelor locale Deși măsura fusese programată inițial pentru 1 ianuarie 2026, implementarea ei a fost amânată încă din 2022, pe fondul inflației, al instabilității economice post-pandemice și al anilor electorali 2024–2025. Totuși, odată cu aprobarea primului pachet de măsuri fiscale propus de Guvernul Bolojan, procesul intră pe ultima sută de metri. Conform declarațiilor oficiale, până la sfârșitul lunii august ar trebui stabilite toate detaliile tehnice: noile procente, procedurile de calcul și redefinirea bazei impozabile. Modificările vizează două direcții esențiale: Eliminarea plafonului maxim de impozitare: Se vor stabili doar praguri minime – 0,1% pentru clădirile rezidențiale, 0,5% pentru cele nerezidențiale și 0,4% pentru construcțiile folosite în agricultură. Consiliile locale vor avea libertatea de a ajusta taxele fără aprobări suplimentare de la nivel central. Actualizarea bazei impozabile: Aceasta va fi corelată mai strâns cu valoarea reală de piață a proprietăților, reducând discrepanțele actuale dintre impozitul plătit și valoarea reală a bunurilor. Impactul asupra populației și firmelor În prezent, impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice este cuprins între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă. Pentru firme, se aplică același interval pentru clădiri rezidențiale, dar pentru cele nerezidențiale cotele ajung până la 1,3%. Valorile impozabile sunt stabilite prin evaluări efectuate o dată la cinci ani, însă metodologia actuală nu reflectă întotdeauna prețurile de piață. „Această reformă era inevitabilă, însă, din păcate, coincide cu un context general de creșteri fiscale. Impactul combinat va fi resimțit acut de contribuabili”, a explicat Milcev. Consultantul atrage atenția și asupra posibilelor efecte comportamentale. Un impozit mai mare pe proprietăți ar putea determina un fenomen de „downsize” – tot mai mulți români ar putea renunța la case mari și valoroase în favoarea unor locuințe mai mici, mai ieftin de întreținut și impozitat. Un astfel de comportament este deja întâlnit în țări dezvoltate, unde taxele pe proprietate sunt ridicate. Totodată, introducerea așa-numitului „impozit pe lux”, aplicabil locuințelor evaluate la peste 500.000 de euro și mașinilor de peste 75.000 de euro, va adăuga o povară fiscală suplimentară celor cu proprietăți de mare valoare. Urmează o schimbare de mentalitate? În România, proprietatea imobiliară a fost întotdeauna percepută ca un simbol al stabilității și o formă de moștenire pentru generațiile viitoare. Însă creșterea taxelor ar putea schimba această mentalitate, mai ales în rândul celor cu venituri medii sau mici. „La începutul anilor 2000, multe familii au fost nevoite să-și vândă locuințele centrale pentru a se muta la periferie sau în afara orașelor. E posibil ca un fenomen similar să reapară, într-un context complet diferit, dar cu presiuni fiscale similare”, a adăugat Milcev. În cazul companiilor, costurile cu deținerea și utilizarea activelor imobiliare vor crește semnificativ, ceea ce se va reflecta, cel mai probabil, și în nivelul chiriilor comerciale.