Primul portret al lui Horea realizat de un artist român, pictorul revoluționar Ioan Costande, urmează să fie scos la licitație pe 22 octombrie 2024, la Casa A10 by Artmark. Această lucrare emblematică, realizată în ulei pe pânză în urmă cu peste 150 de ani, este nu doar o operă de artă, ci și o mărturie a spiritului de luptă și a demnității ardelenești, imortalizând figura legendarului lider al Răscoalei de la 1784. Cu dimensiuni impresionante de 75x60 cm, portretul – intitulat sugestiv „Nicolau Ursu Horia (1784)” – a fost descoperit întâmplător în Franța în 2022 și expus recent la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Pictorul Ioan Costande (1819 – 1879, ardelean prin origine, este el însuși o figură marcantă a Revoluției de la 1848, un spirit artistic și revoluționar care a dedicat viața luptei pentru libertate și a marcat arta românească prin portrete ce înfățișează eroi legendari precum Horea și Avram Iancu. Acum, iubitorii de artă și istorie din întreaga țară au ocazia rară de a admira portretul lui Horea la Galeriile Artmark, până în seara licitației, un moment de reconectare cu trecutul de luptă și onoare al Ardealului. Primul portret în ulei al lui Horea pictat de un român, pictorul revoluționar pașoptist ardelean Ioan Costande (1819 – 1879), este scos la licitație, la Casa A 10 by Artmark, în cadrul celui mai important eveniment din acest sezon, „Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești”, ce va avea loc în data de 22 octombrie, de la orele 19.00, la Galeriile Artmark din Capitală. „Opera, un ulei pe pânză cu dimensiuni mari, de 75x60 cm, a fost intitulată de artist, lângă semnătura sa, „Nicolau Ursu Horia (1784)”. Inedită, descoperită întâmplător în Franța în 2022, a mai avut parte doar de o ieșire în public, anul trecut, când descoperirea a fost expusă entuziast, pentru o scurtă perioadă, la Galeria de Artă Românească a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu (noiembrie 2023 – aprilie 2024), după ce a beneficiat de o restaurare realizată de artiștii-specialiști ai renumitei instituții”, anunță organizatorii licitației. Valorosul portret este înfățișat pentru prima dată iubitorilor de istorie și de artă din București, de data aceasta în cadrul expoziției prilejuite de Licitația de Toamnă de la Artmark, ce s-a deschis la Palatul Cesianu-Racoviță și este disponibilă spre vizitare, până în seara licitației, cu intrare liberă, zilnic (de luni până duminică), în intervalul orar 10.00-20.00. Cu studii la Viena și Budapesta, Ioan Costande, născut în apropierea Sebeșului, la Rahău (jud. Alba), s-a afirmat rapid ca litograf priceput al epocii sale, abordând o tehnică academistă (de altminteri, portretul în ulei al lui Horea este semnat „Ioan Costande P.A.”, adică „Pictor Academist”, titlu pe care îl purta cu mândire în epocă, fiind extrem de puțini românii care absolviseră o facultate de arte). A fost profesor la Institutul „Terezianum” din Sibiu, din 1841, și participant la Revoluția din 1848, în calitate de comandant al gărzilor civile din Ocna Sibiului. Ca revoluționar, i-a avut între colegi și pe ceilalți pictori academiști ai vremii, cu toții alăturați Revoluției, personalități precum Ion Negulici, C.D. Rosenthal, Mișu Popp și Barbu Iscovescu, alături de care a realizat portrete-efigii închinate figurilor istorice remarcabile ale epocii, toate vectori ai luptei pentru libertate și egalitate în drepturi, simboluri ale Revoluției de la 1848 – Avram Iancu, Horea, Crișan, George Barițiu. Cum de-a lungul timpului s-au păstrat foarte puține dintre lucrările realizate de Ioan Costande în ulei, pictura de față este cu adevărat o raritate. Una dintre figurile istorice importante ale României, Vasile Ursu Nicula (cunoscut drept Horea) a fost conducătorul Răscoalei de la 1784 din Transilvania, mișcarea socială și politică care a precedat Revoluția. Era unul dintre puținii știutori de carte ai comunității, așadar și-a asumat statutul de „avocat al țăranilor” și a avut un rol important în pornirea răscoalei. În această pictură, Horea a fost reprezentat sobru și demn, precum un aristocrat al Transilvaniei – o atitudine justă și exactă, judecând după mărturiile vremii. Sătenii din Țara Moților s-au bizuit pe iscusința sa pentru prezentarea, în fața împăratului austriac Iosif al II-lea, a nemulțumirilor acumulate de ei. Constrângerile feudale impuse (creșterea numărului zilelor de muncă, a valorii dărilor obligatorii) și lipsa unui răspuns din partea celor aflați la putere i-au împins pe țăranii iobagi care chestionau statutul de „tolerați” să se revolte. Români, maghiari și sași, printre care se aflau atât meșteșugari, preoți, precum și mineri, și-au unit forțele în răscoala care a căpătat un caracter național și s-a întins pe o perioadă de doar câteva luni, la sfârșitul lui 1784. Mișcarea a avut un mare ecou în Europa, lucru confirmat și prin numărul mare de gravuri cu chipurile celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan – care au circulat în Europa Centrală. În secolul al XIX-lea existau numeroși români transilvăneni care aveau în casă, pe perete, chipurile lui Horia și Cloșca, lucru menționat de A. de Gerando și de I. Selegeanu, în 1868. Acuzat de rebeliune, Horea a fost închis, alături de Cloșca și Crișan, la Alba Iulia. Se spune că în timpul întemnițării celor trei, mai mulți pictori austrieci i-au vizitat pentru a le realiza portretele (dintre care îi amintim pe Franz Neuhauser și Anton Steinwald - al cărui ulei este în colecția Muzeului Național de Istorie al României). Sfârșitul lui Horea a fost unul brutal, acesta fiind executat alături de Cloșca prin tragerea pe roată, metodă de execuție – abolită ulterior din codul penal austriac – ce avea menirea de a înspăimânta țărănimea iobagă care se revoltase anterior.