Primăria lui Emil Boc umilită din nou în instanță! Pierde două procese deodată pentru acuzații de discriminare și e bună de plată- FOTO

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, și Consiliul Local Cluj-Napoca au pierdut două procese conexe împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și a altor organizații, referitoare la accesul romilor la locuințe sociale. În aceste litigii, reclamanții au cerut anularea unor hotărâri emise de CNCD care constatau discriminarea indirectă a romilor prin criteriile de eligibilitate pentru locuințele sociale stabilite de Primăria Cluj-Napoca. CNCD a fost sesizat în legătură cu criteriile de eligibilitate incluse în H.C.L. nr. 434/2015, care modifică și completează anexele la H.C.L. nr. 150/2013 privind criteriile de punctare pentru soluționarea cererilor de locuințe sociale. Aceste criterii exclud de la alocarea locuințelor sociale solicitanții și membrii familiilor acestora care au ocupat în mod abuziv o proprietate deținută de stat sau administrată de Consiliul Local Cluj-Napoca. CNCD a constatat că acest criteriu, aparent neutru, are un efect disproporționat asupra romilor, constituind astfel o discriminare indirectă. În primul litigiu, Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local au cerut anularea Hotărârii 96 din 16 februarie 2022, adoptată în unanimitate de membrii Colegiului Director al CNCD. Reclamanții au susținut că cerința ca solicitanții și membrii familiilor acestora să nu fi ocupat ilegal proprietăți publice este justificată de necesitatea de a proteja ordinea și proprietatea publică. Cu toate acestea, CNCD a constatat că această cerință afectează în mod disproporționat populația romă, care este deja marginalizată și locuiește în condiții precare, ceea ce constituie o discriminare indirectă. Al doilea litigiu În al doilea litigiu, dosarul nr. 5824/2/2023, Primăria a contestat Hotărârea 298 din 21 iunie 2023, emisă de CNCD. În această hotărâre, CNCD a sancționat Primăria Cluj-Napoca cu o amendă de 5000 de lei pentru discriminare indirectă. Reclamanții au argumentat că cerința de eligibilitate contestată, deși justificată prin protejarea proprietății publice, afectează negativ familiile rome, multe dintre acestea locuind în așezări informale, cum ar fi cea din jurul depozitului de deșeuri Pata-Rât. CNCD a constatat în ambele cazuri existența faptelor de discriminare conform art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) și art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare. În primul caz, sancțiunea administrată Primăriei Cluj-Napoca a fost un avertisment, iar în al doilea caz, o amendă de 5000 de lei. Nemulțumită de deciziile CNCD, Primăria Cluj-Napoca a atacat aceste hotărâri în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel București. În aprilie 2024, Curtea de Apel București a decis conexarea dosarului nr. 5824/2/2023 la dosarul nr. 299/2/2023, ambele fiind judecate de Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal. Pe 17 mai 2024, Curtea de Apel București a pronunțat prima sentință în acest caz, respingând cererile conexate ale Primăriei Cluj-Napoca ca neîntemeiate. Soluția a fost comunicată părților prin intermediul grefei instanței, iar Primăria are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.