Profesorul Valentin Naumescu de la Universitatea Babeș-Bolyai și fost diplomat a transmis un mesaj clar și tranșant privind moartea fostului președinte Ion Iliescu, făcând apel la o reflecție profundă asupra modului în care statul român a gestionat acest moment. Naumescu consideră că moartea lui Iliescu nu trebuia să fie marcată prin funeralii de stat și zi de doliu național, având în vedere că, după 35 de ani de la faptele sale, statul român nu a reușit să aducă clarificări judiciare. În opinia sa, această abordare nu face decât să sublinieze eșecul statului de drept din România. Într-o postare pe rețelele sociale, Naumescu își exprimă nemulțumirea față de modul în care se manipulează „claritatea morală” în contextul unor campanii politice sau evenimente publice. El atrage atenția asupra contradicțiilor evidente între abordările lipsite de transparență ale autorităților și realitatea istorică incomplet clarificată. „Să ne hotărâm: când POZĂM pentru 'claritate morală' (de obicei, în campanii electorale) și când MIMĂM statul de drept, doar pentru a evita abordările tranșante și inconfortabile ale trecutului sau pentru a menaja vulnerabilitățile democrației noastre de după 22 decembrie 1989?”, întreabă Naumescu, subliniind că România se află într-o perioadă de contradicții profunde în ceea ce privește statutul său democratic. Profesorul Naumescu se poziționează ca un „opozant public asumat” al fostului președinte Ion Iliescu și al „produsului său politic, partidul-stat corupt FSN (PDSR, PSD)”, remarcând că nu face parte din cei care „proferă blesteme” sau „se lansează în manifestări de ură isterică” după moartea fostului lider. El afirmă că „Ion Iliescu ne divizează politic și după moarte, așa cum a făcut-o în timpul vieții” și că „nu este nimic de plâns și nimic de sărbătorit” la dispariția acestuia, menționând însă că acum este prea târziu pentru orice atitudine radicală. „Ce era de făcut, trebuia făcut și clarificat de mult. Statul de drept a eșuat. Să vedem ce va reuși să clarifice istoria…”, adaugă Naumescu, fiind realist în privința stagnării proceselor judiciare ce l-au vizat pe Iliescu. Profesorul consideră că moartea lui Ion Iliescu ar fi trebuit să fie un moment de „tăcere administrativă” din partea statului român, însoțit de o „reflecție individuală sau publică” asupra unei istorii complicate, și nu o manifestare publică excesivă. „Este prea târziu pentru orice atitudine radicală”, afirmă el, subliniind că deciziile legale și politice legate de Iliescu ar fi trebuit luate mult mai devreme. Naumescu critică cu vehemență decizia autorităților de a organiza funeralii de stat pentru Iliescu, considerând că aceasta a fost o alegere nepotrivită și lipsită de sens, având în vedere că fostul președinte a fost inculpat pentru crime împotriva umanității și alte fapte grave. „Ion Iliescu nu a fost condamnat, pentru că dosarele penale nu au putut fi finalizate de acest 'stat de drept', la 35 de ani după faptele în cauză”, subliniază Naumescu, amintind că fostul președinte a fost, totuși, inculpat pentru crime împotriva umanității, iar acest statut nu poate fi redus la simpla etichetă de „președinte controversat”. În acest context, Valentin Naumescu arată cum legislația privind funeraliile de stat a fost modificată în 2024, chiar la articolul 17 din Legea privind organizarea ceremoniilor oficiale. „Guvernul Ciolacu a fost prevăzător și s-a gândit la ce urmează…” afirmă Naumescu, comentând faptul că executivul ar fi avut un timp suficient pentru a modifica legislația și a detalia condițiile pentru organizarea unor ceremonii de stat. „Era de bun simț să nu ținem zi de doliu național după un inculpat pentru crime împotriva umanității…” – este opinia fermă a profesorului, care consideră că statul român a avut ocazia să reglementeze această situație și nu a făcut-o la timp. În concluzie, Naumescu consideră că, având în vedere circumstanțele, funeraliile de stat și ziua de doliu național nu au făcut decât să accentueze o situație „penibilă” pentru statul român. „Procedura trebuie să meargă înainte, cu minimul de implicare posibilă din partea Guvernului României, fără participarea demnitarilor care respectă valorile liberale și statul de drept și cu ceremonia redusă la minim”, afirmă Naumescu, sugerând că poate ar fi fost mai bine să se evite cu totul aceste formalități publice. În final, Naumescu laudă comunicatul scurt și simplu al Președintelui României, Nicușor Dan, care, în opinia sa, a abordat corect acest subiect delicat, în contrast cu derapajele politice și ceremoniale ale altor autorități. Profesorul consideră că este important ca România să își asume o reflectare autentică asupra trecutului său, mai degrabă decât să încerce să ascundă adevărul în spatele unor gesturi protocolare care nu aduc nimic constructiv.