În ultimul an, grupuri și afaceriști din Ungaria, cu legături apropiate cu premierul Viktor Orban, au făcut achiziții strategice pe piața românească, extinzându-și astfel influența economică și consolidându-și prezența în sectoare-cheie din România. Conform unei analize realizate de Economedia, aceste tranzacții ridică întrebări cu privire la impactul acestora asupra securității naționale și asupra relațiilor economice dintre cele două țări. Cea mai recentă achiziție semnificativă a fost realizată de grupul Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, un apropiat al lui Orban. Bonafarm a cumpărat operațiunile din România ale Royal FrieslandCampina, inclusiv brandul Napolact, lider pe piața de lactate din România. Acordul include două unități de producție moderne din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați. Tranzacția este supusă aprobărilor reglementare și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul anului 2025. Sandor Csanyi, cel mai bogat om din Ungaria, este cunoscut și pentru legăturile sale cu politica din țara sa, fiind un susținător de seamă al guvernului Orban. Pe lângă afacerea sa în domeniul bancar, OTP Bank, Csanyi este un investitor semnificativ în alte sectoare, inclusiv în energia cu petrol și gaze, prin MOL Group. De asemenea, în trecut, acesta a fost implicat în controverse politice, fiind și un susținător al simbolurilor istorice maghiare în afaceri internaționale. Bonafarm este un grup deținut de Sandor Csanyi, preşedintele OTP Bank. Acesta produce de la cereale şi furaje la lapte şi carne, iar România era o ţintă pentru extinderea pe piaţa regională. „În piaţa românească se face uşor profit. De aceea, firmele ungare, care au acoperit piaţa naţională, mai mică decât a noastră, au fost forţate sa iasă din ea. O să vă întrebaţi: dar cu Polonia cum e, de ce vine la noi? Acolo este o piaţă mare, marja de profit e suficient de mare, dar vedem şi o asumare de risc, pentru că au o cultură antreprenorială şi au mai existat germeni de capitalism şi înainte. La noi mandatarii au fost în '90. La ei este o mică continuitate antrepre­no­rială“, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Aso­ciaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), potrivit Ziarul Financiar. Un alt exemplu de expansiune maghiară pe piața românească este tranzacția în care MVM Group, o companie maghiară cu capital de stat, preia divizia de furnizare de gaze și electricitate din România a germanilor de la E.ON. În ciuda apropierii de statul ungar, tranzacția a stârnit controverse și a fost subiectul unor investigații ale autorităților române, care au evaluat riscurile asupra securității naționale. Printre preocupările autorităților se numără legăturile MVM cu Rusia și posibilitatea cesiunii acțiunilor către entități din afaceri non-UE, ceea ce ar putea compromite securitatea datelor a celor aproximativ 3 milioane de utilizatori din România. Ministerul Energiei din România a demarat o evaluare aprofundată a tranzacției, cu o analiză ce va implica inclusiv Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Anunțul că ungurii vor prelua EON a fost făcut la finalul anului trecut, când compania energetică de stat a Ungariei, MVM, a ajuns la un acord cu grupul german E.ON pentru achiziționarea unei participații de 68% în cadrul furnizorului român de energie electrică și gaze naturale E.ON Energie România. De asemenea, tot atunci s-a anunțat că MVM va prelua 98% din E.ON Asist Complet, o companie care oferă servicii energetice legate de instalarea și întreținerea infrastructurii. Ultima Oră: Ungurii preiau E.ON Energie România. Ce se va întâmpla în continuare - Ştiri de Cluj În paralel cu expansiunea în sectorul energetic și al alimentației, afaceriștii apropiați de Orban au început să își facă simțită prezența și pe piața imobiliară din România, potrivit Economedia. Duna Aszfalt, una dintre cele mai mari companii de construcții din Europa Centrală, controlată de afaceristul László Szijj, a anunțat achiziționarea Euro Strada SRL, o firmă din Brașov specializată în construcția de drumuri și poduri. László Szijj este un alt personaj cu legături strânse cu guvernul Orban, fiind asociat cu numeroase controverse, inclusiv legătura sa cu avioanele și iahturile folosite de liderii politici din Ungaria. Într-o mișcare similară, Istvan Tiborcz, ginerele premierului ungar, a achiziționat în aprilie 2025 o clădire de birouri din București, parte din complexul Equilibrium din zona Barbu Văcărescu, pentru suma de 52 milioane de euro. Tiborcz, care este și un investitor major în sectorul turistic, continuă să extindă afacerea familiei Orban în România, cu investiții în hoteluri și proprietăți imobiliare. Guvernul ungar a fost un susținător activ al expansiunii economice în afaceri din afaceriști maghiari pe piața românească. KÉSZ, o companie de construcții susținută direct de guvernul maghiar, a inaugurat în martie 2025 prima unitate de producție din România, situată în apropiere de Turda. Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, a subliniat la deschiderea fabricii că acest proiect este doar un început al unui număr mai mare de investiții maghiare în România, susținute de guvernul de la Budapesta. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la 130 miliarde forinți (aproape 326 milioane de euro). Un alt aspect al expansiunii ungare în România este achiziția de clădiri istorice din Transilvania de către entități maghiare. Printre acestea se numără castele, hoteluri și imobile cu importanță culturală majoră, precum Castelul Wesselényi (Jibou), Hotelul Dacia (Satu Mare), și Hotelul Onix (Harghita). Aceste achiziții sunt facilitate de companiile Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási, susținute de guvernul ungar. Potrivit surselor, aceste investiții imobiliare se înscriu într-un proiect guvernamental de consolidare a prezenței economice și culturale a Ungariei în România. Crucea Albă (Arad), Castelul Wesselényi (Jibou), Hotelul Dacia (Satu Mare), Casa Teleki (Baia Mare), Hotelul Onix (Harghita), Hotelul Parc (Oradea), Castelul Mocsonyi (Arad), Hotelul Ferdinand (Hațeg), Teatrul Hirschl (Arad), Hotelul Casino (Borsec) sunt numai câteva dintre clădirile-simbol achiziționate de Ungaria de pe teritoriul României cu mâna fermă a două companii care au rolul de a sprijini acest demers guvernamental și de a-l pune în practică: Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási, scrie Republica.ro. Potrivit aceleiași surse, în 2019, Budapesta ar fi finanțat achiziția Palatului Sonnenfeld din Oradea și a fostului sediu al Asociației Minerva din Cluj-Napoca prin „Fundația pentru Școală”, susținută de UDMR. Tot atunci, fosta primărie din Carei și Hotelul Corona din Sighetul Marmației au trecut în proprietatea unor entități maghiare. De asemenea, în 2021, Manevi ZRT a deschis o filială în Satu Mare, Manevi Pro Transilvania SRL, prin care s-au cumpărat noi clădiri istorice, inclusiv Hotelul Ardealul din Arad, Castelul Wesselényi din Jibou, Hotel Casino din Borsec și Hotel Onix din Tușnad. Piața bancară: Granit Bank intră pe piața românească În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară controlată de Istvan Tiborcz, ginerele lui Viktor Orban, a început să opereze în România. Aceasta reprezenta o expansiune semnificativă a băncii digitale pe o piață internațională, iar în 2021, BDPST, holdingul imobiliar deținut de Tiborcz, a achiziționat o participație majoritară în Granit Bank. În domeniul bancar, OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a planificat să se extindă în România, dar s-a retras în 2023, vânzându-și afacerea către Banca Transilvania. Deși a renunțat la achizițiile bancare, OTP Bank ar putea reveni în România, conform declarațiilor președintelui băncii, Sandor Csanyi. Această expansiune economică a Ungariei în România, realizată prin afaceriști apropiați de Viktor Orban și prin suportul guvernamental, nu a fost lipsită de controverse. Tranzacțiile și investițiile în domenii precum energie, construcții și imobiliare au stârnit îngrijorări în rândul autorităților române, mai ales în ceea ce privește riscurile pentru securitatea națională. Hotelul Continental este clădire emblematică pentru Cluj, „fiind locul în care după 1918 s-au pus bazele Revistei Gândirea și fostul sediu al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat. Cumva, Continentalul a fost un loc de întâlnire al elitelor din România. Cum se face această achiziție? Ei bine, la fel de simplu cum s-au făcut și celelalte, menționate mai sus: cu mâna murdară a unor oameni de afaceri din zonă, conectați profund la mediul politic local. Căci, din păcate, românii sunt ușor de cucerit atunci când nu joacă după reguli și când pun morala în spatele banului”, scria Republica în martie 2025, care relatează în continuare povestea Hotelului Continental. În 2013, clădirea a fost achiziționată de afaceristul Ioan Bene cu suma de 5 milioane de euro. Cumpărarea nu s-a făcut pe persoană fizică, ci prin intermediul unei firme de-a afaceristului, intrată în insolvență din 2019. La momentul intrării în insolvență a companiei lui Bene, hotelul a fost evaluat la 11,2 milioane de euro. Cei de la Republica susțineau la acel moment că Ioan Bene a început să aibă întâlniri cu Erno Inancsy, un prosper om de afaceri maghiar, a cărui familie se află în topul celor mai bogate familii din Ungaria, deținând afaceri în domeniul imobiliar, hoteluri, podgorii și instalații de producere a energiei regenerabile. „Vânzarea Hotelului Continental către unguri este deja o certitudine, de vreme ce nu afaceristul Ioan Bene este cel care va lua decizia finală a înstrăinării clădirii emblematice pe care o are în posesie, ci politicianul Ioan Rus, care ar avea, potrivit unor surse anonime, interesul ca vânzarea acestei clădiri simbol să se facă pe cât mai mulți bani, astfel încât toată lumea să fie fericită, scria în martie 2025 Republica. Hotelul Continental are un statut special, fiind monument istoric protejat prin articolul 4 din Legea nr.422/2001 care face referire la faptul că monumentele istorice aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute exclusiv în condițiile în care statul român își exercită dreptul de preemțiune. Aici ar putea interveni Primăria Cluj-Napoca. mil Boc a anunțat de mai multe ori și dorința și disponibilitatea de a-și exercita dreptul legal de a cumpăra prioritar clădirea în cazul în care imobilul ar fi pus pe piață.