Puțină lume știe că orașul nostru, Cluj-Napoca, a renunțat la o stemă cu o istorie de peste șase secole în favoarea unui simbol modern, conceput de o elevă de liceu în urma unui concurs lansat în 1995 de administrația condusă de Gheorghe Funar. Această nouă stemă, intrată în uz oficial în 1999 și adoptată prin Hotărâre de Guvern în 2006, a fost criticată de specialiști în heraldică pentru că s-ar îndepărta de tradițiile simbolistice consacrate. Stema actuală este împărțită în trei secțiuni colorate în roșu, galben și albastru, în care apar: lupul dacic, zeița Minerva și monumentul Memorandiștilor. Aceasta a fost desenată de o elevă de clasa a XII-a de la Liceul de Arte Plastice și a fost selectată în urma unei competiții organizate de municipalitate.Forma actuală a stemei a fost validată oficial prin Hotărârea de Guvern nr. 221 din 2006 și publicată în Monitorul Oficial. În partea superioară se află un Dracones (lup dacic), iar în partea inferioară apar zeița Minerva pe fundal albastru și monumentul Memorandiștilor pe fundal roșu. Totuși, aceste simboluri nu au legătură cu blazonul istoric al orașului, care reprezenta trei turnuri deasupra unei porți fortificate cu grilaj – o imagine inspirată din heraldica germanică, utilizată și de Cracovia sau Praga. Academicianul Nicolae Edroiu, fost director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj și președinte al filialei locale a Comisiei Naționale de Heraldică, declara în 2010 că actuala stemă nu respectă regulile heraldicii și că este privită cu ironie de colegii săi din străinătate. Potrivit acestuia, stema este considerată lipsită de valoare istorică și artistică. Fără să ne ferim de cuvinte, un kitsch.Edroiu a refuzat să avizeze stema, motiv pentru care, în 2003, a fost dat în judecată de către Primăria Cluj-Napoca. Deși în 2009 primarul de atunci Sorin Apostu i-a promis că va renunța la proces, istoricul afirmă că nu a primit niciodată o confirmare oficială. Mai mult, în 2010, doi tineri au lansat o petiție în care solicitau revenirea la vechea stemă medievală. Aceasta reprezintă o poartă deschisă de cetate cu grilaj și trei turnuri, simbol folosit de oraș încă din 1377, când regele Ludovic de Anjou a confirmat oficial sigiliul. De-a lungul secolelor, acest simbol a fost păstrat, cu mici modificări, și a fost utilizat inclusiv în perioada comunistă, deși atunci au fost adăugate alte elemente, precum o carte, o roată dințată și stema RSR.