Autoritățile județene vor să schimbe complet fața Parcului Etnografic „Romulus Vuia” prin reamenajarea acestuia într-un complex multifuncțional pentru evenimente și activități culturale. Asta deși, clujenii au sesizat de nenumărate ori că nu-și mai doresc intervenții pe domeniul public în care se distrug spațiile verzi pentru crearea unor „platouri betonate” pentru concerte. Parcul Etnografic din Cluj-Napoca este văzut ca un punct cheie de pe traseul Cetățuie-Cheile Baciului. Prin acest proiect se propune crearea de noi zone interactive atât în incinta, cât și în proximitatea parcului. „De câțiva ani ne chinuim să identificăm o sursă de finanțare pentru realizarea proiectului. Proiectul nostru este destul de ambițios, pentru că discutăm de câteva zeci de hectare acolo, care în mare parte sunt pădure. Am făcut o inventariere a tuturor copacilor, tot proiectul s-a bazat pe ideea de a păstra cât mai mult natural în zonă. Acum, ne aflăm în faza de a încerca, având în vedere că avem o finanțare disponibilă, să realizăm o parte din acest proiect, o primă etapă. Sperăm ca pe viitor să mai identificăm și alte oportunități, astfel încât la sfârșit să avem toată partea aceasta refăcută”, explică Claudiu Salanță, arhitect șef la Consiliul Județean Cluj. Potrivit inițiatorilor, se pare că cea de-a treia etapă de dezvoltare a zonei va ține cont de ideile lui Romulus Vuia, cel care a înființat Parcul Etnografic cu aproape un secol în urmă. „În planul lui Romulus Vuia, Aleea Muzeului Etnografic este pivotul central, axa pe care și cumulează cele mai multe exponate: cele mai importante biserici, cele mai importante puncte de interes ale parcului său. Este foarte importantă această organizare liniară pe Aleea Muzeului Etnografic. A doua idee este că planul lui Vuia este unul central, în care toate parcursurile longitudinale se întâlnesc la Poiana Mica, adică la accesul secundar, nucleu format din trei funcțiuni – centrul parcului, muzeul etnografic – o clădire foarte mare, Restaurantul Gaudeamus și arena de jocuri populare la mijloc. A treia idee este faptul că capătul vestic, cel dinspre USAMV, este un capăt deschis în planul lui Vuia și acolo își amenajează toate dotările zootehnice, stâna. Ne-am pus întrebarea dacă nu cumva, în schema lui Vuia, parcul etnografic merge mai departe și nu creează un binom cu următoarea parcelă”, spune arhitecta Alice Oprică. Primul obiectiv al proiectantului este de a transforma Aleea Muzeului într-o cale de acces pietonală, velo. De asemenea, se mai propun și plantări de copaci, bariere vegetale și accesibilizarea zonei de pădure. „Principala misiune ar fi transformarea Aleii Muzeului Etnografic într-o cale de acces pietonală, velo, refacerea aliniamentului, reabilitări naturale și accesibilizare. Pajiștea principală am propus să fie menținută ca scenă pentru diverse evenimente și de amfiteatru natural”, a adăugat arhitecta Alice Oprică. În același timp, Claudiu Salanță propune o variantă alternativă de acces în zona Pădurii Hoia și anume, strada Nicolae Pătrașcu. Acesta a mai spus că aici vor putea fi amenajate și locuri de parcare pentru vizitatori, chiar lângă cele disponibile în cadrul parcului industrial Tetarom. Autoritățile vor să construiască și un sat de vacanță aici, arhitecții motivând că acesta va fi un sector amenajat pentru practicarea activităților tradiționale sub forma unor ateliere de pictură, ceramică, țesut sau chiar copt al pâinii. „Se propune un cluster de clădiri pentru activități tradiționale, care să ofere posibilitatea de a organiza activități și a face mai interactiv ce se întâmplă în Parcul Etnografic. E vorba de un hectar de teren, împărțit în două curți, o curte pentru meșteșuguri și cultură, artă culinară tradițională și cealaltă curte pentru evenimente și tradiții. E vorba și aici de structuri demisol-parter, ateliere de ceramică, de pictură, de țesut, de ceramică. Avem un corp de bucătărie, cu pavilion cu cuptor de pâine pentru experimente tradiționale, iar pe cealaltă parte, corpul principal este o sală multifuncțională și încă un pavilion”, declară reprezentanții.