Update 1 an în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un medic din Cluj a făcut o analiză detaliată referitoare la consumul de croissant, un aliment popular în special la micul dejun. Medicul subliniază că, deși croissantul este apreciat de mulți, acesta nu reprezintă o alegere sănătoasă și expune mai multe aspecte problematice legate de acest produs.
Într-o postare recentă, medicul a discutat despre consumul de carbohidrați și a menționat că problema nu este neapărat cantitatea acestora, ci calitatea. "42 de grame de carbohidrați nu sunt o problemă la micul dejun. Pot exista diferite cantități, dar esențial este ansamblul alimentației", a explicat medicul. Problema se află în folosirea carbohidraților rafinați, cum ar fi făina albă și zahărul, care nu conțin fibre și pot provoca o stimulare excesivă a pancreasului.
Medicul a menționat că, pe lângă carbohidrați, un alt factor de risc îl constituie grăsimile de proastă calitate, cum ar fi grăsimile trans și cele saturate. Deși s-au făcut progrese în conștientizarea efectelor negative ale grăsimilor trans, multe produse de patiserie continuă să utilizeze grăsimi care nu sunt benefice pentru organism.
Un alt aspect discutat a fost legat de calorii. "Caloriile din croissant nu satura la fel de bine ca cele provenite din alimente mai nutritive, ceea ce poate conduce la o senzație de foame mai mare și la un consum excesiv", a explicat medicul. Aceasta înseamnă că mulți oameni pot folosi produsele de patiserie ca aperitive, ceea ce nu este benefic pentru controlul greutății.
Medicul a mai abordat și importanța microbiomului, menționând că mulți oameni ignoră impactul alimentației asupra bacteriilor intestinale. Croissantul, cu carbohidrații săi rafinați și grăsimile saturate, nu este favorabil pentru flora intestinală. De asemenea, aditivii folosiți pentru conservarea produselor pot afecta și mai mult bacteriile benefice din organism.
În concluzie, dr. A. Copcea a subliniat că, deși consumul ocazional de croissant nu va avea efecte negative imediate, este important să fim conștienți de efectele cumulative ale consumului frecvent de alimente de tip junk-food. "Caloriile goale, cu densitate calorică mare și densitate nutrițională mică, reprezintă un risc pentru sănătate", a concluzionat medicul.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca se mândrește cu două cercetătoare distinse cu burse L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, categoria Științele Vieții. Alina Forray și Tania Crișan au fost recunoscute pentru contribuțiile lor semnificative în cercetarea medicală și biologică.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că beneficiarii eligibili ai programului de fertilizare in vitro (FIV) care au semnat contractele de finanțare vor primi voucherele până la sfârșitul lunii decembrie 2025. El a precizat că etapa de înscriere s-a încheiat și că procesul de distribuire a început.
Unitatea de Primire a Urgențelor Pediatrice de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca a împlinit 25 de ani de la înființare. În acest interval, peste 460.000 de copii au fost tratați în cadrul acestei structuri esențiale pentru sănătatea celor mici din nord-vestul țării.
Organizația Mondială a Sănătății a cerut ca medicamentele pe bază de GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, să devină accesibile în toate țările, inclusiv în cele cu venituri mici. Aceste terapii, recomandate pentru tratarea obezității, trebuie folosite împreună cu o dietă sănătoasă, exerciții fizice și supraveghere medicală.
