Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Situație critică pentru pacienții din România, care se confruntă cu dificultăți majore în accesarea medicamentelor noi aprobate la nivel european. Conform ultimului studiu anual WAIT pentru anul 2023, realizat de EFPIA, țara noastră se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul la medicamente noi.
Timpul de așteptare enorm pentru medicamente noi
Studiul EFPIA indică faptul că pacienții români trebuie să aștepte în medie 778 de zile pentru a putea beneficia de un medicament nou autorizat. Aceasta reprezintă cea mai lungă perioadă de așteptare din întreaga Uniune Europeană. Deși există o reducere față de raportul din 2022, când perioada de așteptare era de 918 zile, durata rămâne extrem de mare în comparație cu alte state membre.
Rata redusă de disponibilitate a medicamentelor
În ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor aprobate deja în Uniunea Europeană, România se confruntă cu o situație dificilă. Doar 17% din medicamentele autorizate în ultimii ani la nivel european sunt accesibile pacienților români. Aceasta este a treia cea mai mică rată din blocul comunitar, depășită doar de Lituania și Malta.
Comparativ cu alte state UE
La nivelul Uniunii Europene, contrastul este semnificativ. Germania are cel mai rapid acces la medicamente, pacienții având nevoie de doar 126 de zile în medie între autorizare și accesul efectiv. Alte țări precum Italia (424 zile), Ungaria (650 zile) și Bulgaria (728 zile), deși au și ele perioade semnificative de așteptare, sunt mult mai avantajoase comparativ cu România.
Impactul crizei bugetare
Rata de disponibilitate a medicamentelor în România a scăzut dramatic în ultimul an, principalul factor fiind criza bugetară. Aceasta a determinat autoritățile să reducă numărul de medicamente introduse pe lista de compensare. Astfel, din cele 167 de medicamente inovatoare autorizate de Comisia Europeană pe baza recomandărilor EMA în perioada 2019-2022, doar 29 erau disponibile pentru pacienții români la începutul anului 2024.
Perspectiva sumbră pentru viitor
Situația devine și mai critică având în vedere că niciun medicament inovativ autorizat centralizat în UE în perioada 2022-2023 nu este disponibil în prezent pentru pacienții români. Aceasta ridică mari semne de întrebare privind capacitatea României de a oferi tratamente de ultimă oră pentru cetățenii săi.
Astfel, se impune o reevaluare urgentă a politicilor de sănătate și alocarea resurselor necesare pentru asigurarea accesului rapid la medicamente pentru pacienții români, alinierea la standardele europene fiind crucială pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca se mândrește cu două cercetătoare distinse cu burse L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, categoria Științele Vieții. Alina Forray și Tania Crișan au fost recunoscute pentru contribuțiile lor semnificative în cercetarea medicală și biologică.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că beneficiarii eligibili ai programului de fertilizare in vitro (FIV) care au semnat contractele de finanțare vor primi voucherele până la sfârșitul lunii decembrie 2025. El a precizat că etapa de înscriere s-a încheiat și că procesul de distribuire a început.
Unitatea de Primire a Urgențelor Pediatrice de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca a împlinit 25 de ani de la înființare. În acest interval, peste 460.000 de copii au fost tratați în cadrul acestei structuri esențiale pentru sănătatea celor mici din nord-vestul țării.
Organizația Mondială a Sănătății a cerut ca medicamentele pe bază de GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, să devină accesibile în toate țările, inclusiv în cele cu venituri mici. Aceste terapii, recomandate pentru tratarea obezității, trebuie folosite împreună cu o dietă sănătoasă, exerciții fizice și supraveghere medicală.
