Nereguli financiare semnificative în municipiul Cluj-Napoca
Nereguli financiare semnificative în municipiul Cluj-Napoca
Camera de Conturi a județului Cluj a identificat, în urma a zece misiuni de audit financiar desfășurate între 2013 și 2022, abateri grave de la legalitate care au cauzat prejudicii bugetului local al municipiului Cluj-Napoca în valoare de 1.134.933 mii lei. Aceste nereguli sunt rezultatul unor diverse ilegalități, printre care nerespectarea legislației privind achizițiile publice și plățile nejustificate pentru lucrări neefectuate.
Raportul a fost prezentat de către Zoltan Gyorke, fost subprefect de Cluj, la Curtea de Conturi. Anomalii au fost constatate în mod special în ceea ce privește colectarea impozitelor și taxelor. De exemplu, în 2013, Primăria Cluj-Napoca nu a încasat impozitul pe clădiri de la SC Grand Hotel SRL, în valoare de 3.197 mii lei, deși hotelul de cinci stele a funcționat fără probleme.
Plățile nelegale s-au extins și în anii următori. În 2014, municipalitatea a efectuat plăți de 134 mii lei către compania Elin GmbH & Co Austria, fără a exista lucrări executate la un proiect de modernizare a iluminatului public. Anii 2015 și 2016 au fost marcate de acordarea de fonduri publice nelegale unor asociații care au realizat activități generatoare de profit.
Printre exemplele de finanțare ilegală se numără Federația SHARE Cluj-Napoca, care a beneficiat de 3.402 mii lei pentru organizarea unor festivaluri, precum Festivalul UNTOLD, și alte asociații care au primit sume nejustificate pentru diverse evenimente culturale.
În plus, Primăria Cluj-Napoca a fost acuzată de exagerarea cheltuielilor pentru servicii de dezinsecție și deratizare în 2016, ceea ce a dus la un prejudiciu de 14.043 mii lei. Între 2017 și 2018, plăți de 1.329 mii lei au fost efectuate pentru lucrări nejustificate la SC TCI Contractor General SA.
Deși Camera de Conturi a formulat recomandări pentru corectarea acestor abateri, măsurile luate au fost insuficiente. Autoritățile au aplicat, în general, doar "avertismente" și nu au sesizat organele de urmărire penală, ceea ce a fost criticat în repetate rânduri.
În perioada 2019-2022, doar 147 de unități administrativ-teritoriale au fost sesizate pentru abateri, majoritatea fiind comune, ceea ce sugerează o abordare diferită față de marile municipalități precum Cluj-Napoca.
Criticile aduse Curții de Conturi vizează lipsa acțiunilor ferme, ceea ce ridică întrebări cu privire la independența acesteia, având în vedere că membrii sunt numiți de Parlament și provind, în majoritate, din mediul politic.
Această situație a generat temeri că Curtea de Conturi ar putea fi influențată de grupuri de interese și că nu ar avea capacitatea necesară de a lua măsuri corecte în interesul public. Astfel, rămâne de văzut ce măsuri vor fi adoptate în urma acestor constatări pentru a preveni repetarea acestor nereguli.
