Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis, într-un mod neașteptat, să renumeze voturile din primul tur de scrutin desfășurat pe 24 noiembrie 2024. Această hotărâre a generat reacții diverse și a ridicat întrebări cu privire la corectitudinea procesului electoral, transparența acestuia și legalitatea procedurilor utilizate.
Despre implicațiile acestei decizii, dar și despre posibilele efecte asupra stabilității politice, am discutat cu Sergiu Miscoiu, profesor de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Renumărarea voturilor vine cu un risc considerabil mai mare de a genera rezultate care nu reflectă votul real, comparativ cu numărarea inițială, care a fost mai bine organizată și supervizată. De asemenea, desfășurarea renumărării în secret, fără observatori din partea Biroului Electoral Central, amplifică suspiciunile cu privire la transparența procesului”, a declarat Miscoiu.
Referitor la posibilele schimbări în clasamentul candidaților, Miscoiu a subliniat că o modificare a ierarhiei între principalii competitori, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, este puțin probabilă: „Buletinele de vot au fost verificate cu mare atenție, iar pentru a schimba ordinea rezultatelor, ar fi nevoie de o voință politică puternică. O astfel de modificare ar avea un impact devastator, generând proteste masive în rândul cetățenilor”.
Profesorul Miscoiu a avertizat că o schimbare drastică a rezultatelor renumărării ar putea conduce la o pierdere gravă a încrederii în instituțiile statului și ar putea afecta legitimitatea procesului electoral: „Dacă apar diferențe semnificative, ar putea apărea o criză de proporții, cu riscul unor manifestații de stradă”.
Întrebat dacă procesul de renumărare a voturilor este democratic, Miscoiu a răspuns negativ: „Dacă ar fi fost de real interes transparența alegerilor, autoritățile ar fi reacționat în momentul în care au apărut problemele, dar plângerile actuale par a fi marginale. Procesul electoral trebuie să fie riguros, iar orice eroare semnificativă merită investigată cu atenție”.
Referitor la modul de transport al voturilor, Miscoiu a menționat riscurile de eroare, afirmând că „exista un risc sporit de a se pierde voturi în această fază, comparativ cu etapa inițială de numărare, care a fost mai bine gestionată”.
Întrebarea rămâne dacă Curtea Constituțională ar trebui să se implice în acest proces complex, având în vedere circumstanțele actuale.
Locuitorii comunei Apahida s-au arătat nemulțumiți de starea deplorabilă a străzii Triajului, adresând o solicitare autorităților printr-un video trimis redacției stiridecluj.ro. Aceștia așteaptă măsuri rapide pentru rezolvarea situației.
Pasajul de legătură dintre DN1C și Parcul Industrial TETAROM III a intrat într-o fază crucială, conform declarațiilor deputatului clujean Remus Lăpușan și primarului comunei Jucu, Valentin Dorel Pojar. Proiectul se află în pregătiri, iar zona destinată lucrărilor este deja amenajată, marcând un pas important pentru infrastructura din estul județului Cluj.
Locuitorii din Cluj-Napoca semnalează probleme majore pe strada Cicio Pop, care se află într-o stare avansată de degradare. Potrivit sesizărilor, episoadele recente de ninsoare și îngheț au agravat situația, provocând apariția unor gropi adânci pe carosabil.
Deputatul clujean Remus Lăpușan a evidențiat importanța Programului SAFE – Security Action for Europe, un mecanism european destinat să sprijine statele membre în întărirea capacităților de securitate și apărare. Conform informațiilor furnizate de Lăpușan, România are la dispoziție o alocare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, care poate fi folosită pentru achiziții strategice și investiții cu efect pe termen lung.
