Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din 2024, a stârnit polemici semnificative cu privire la viziunea sa economică și gestionarea resurselor naturale din România. Într-un interviu publicat de POLITICO, Georgescu a critcat aspru modelul economic actual, susținând că țara depinde excesiv de companiile străine pentru accesul la apă, benzină și gaze naturale.
Propunerile sale includ naționalizarea resurselor naturale și impunerea unor impozite diferențiate bazate pe naționalitatea acționarilor companiilor ce activează în România. Georgescu își prezintă inițiativele sub sloganul "Hrana, Apă, Energie", aducând în discuție măsuri pe care analiștii economici le consideră radicale și în contradicție cu normele Uniunii Europene și cu principiile economiei de piață.
Adrian Codirlașu, președintele CFA, a subliniat că o astfel de politică de discriminare între investitori ar fi incompatibilă cu statutul României în Uniunea Europeană, afirmând că nicio țară democratică din Europa nu urmează un model similar. El a adăugat că parteneriatul internațional ar trebui să favorizeze antreprenorii români, nu să îi discrimineze în favoarea celor străini.
Printre propunerile lui Georgescu se regăsește și ideea controversată a naționalizării, pe care el o consideră o soluție pentru a recupera controlul asupra unor sectoare cheie, precum apa și energia. Candidatul susține că, prin naționalizare, România nu ar mai avea nevoie de fondurile Uniunii Europene, un punct de vedere criticat sever de experți.
Adrian Codirlașu a comparat viziunea lui Georgescu cu politica economică din Venezuela, un exemplu de țară bogată în resurse naturale, dar care a suferit un colaps economic după naționalizări severe. Economiile Venezuelane s-au contractat cu 80% în ultima decadem iar populația a fost afectată de hiperinflatie și o rata alarmantă a sărăciei care atinge 82%.
Propunerile lui Georgescu, cum ar fi taxarea diferențiată și restricționarea investițiilor străine, sunt criticate de lideri din mediul de afaceri și economiști. Radu Burnete, directorul executiv al Federației Patronale Concordia, a declarat că aceste măsuri ar putea descuraja semnificativ investițiile străine, care au contribuit cu zeci de miliarde de euro la economia românească și au creat peste un milion de locuri de muncă.
De asemenea, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a avertizat că apartenența României la Uniunea Europeană a fost esențială pentru dezvoltarea economică. Aplicarea unor politici discriminatorii ar putea atrage sancțiuni severe, inclusiv restricționarea accesului la fonduri europene.
În timp ce Călin Georgescu promovează soluții protectioniste și un discurs naționalist, analiștii economici subliniază importanța menținerii stabilității economice și a relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană. Lipsa de investitii externe și a sprijinului financiar european ar putea pune România în fața unor dificultăți economice severe, având în vedere deficitul bugetar și la cel extern. Planurile lui Georgescu propun o schimbare profundă, dar riscă să destabilizeze economia actuală, să izoleze România pe plan internațional și să genereze instabilitate pe termen lung.
Sectorul acvaculturii din România intră într-o fază de schimbare majoră, după ce Camera Deputaților a aprobat o lege mult așteptată de fermierii piscicoli. Deputatul clujean Remus Lăpușan consideră că noul cadru legislativ aduce coerență și claritate acestui domeniu, până acum afectat de reguli ambigue.
În ultimele 24 de ore, Clujul a căpătat o vizibilitate crescută pe scena parteneriatelor internaționale, primind vizita ambasadorului Republicii India în România, Dr. Manoj Kumar Mohapatra.
Mai multe mame care își aduc copiii în parcul de pe strada Paris din Cluj-Napoca au semnalat probleme legate de siguranța locului de joacă destinat celor mici. Aceste sesizări au fost aduse în atenția publicului de deputatul PSD Remus Lăpușan.
Deputatul PNL Radu Moisin, împreună cu colegi de la PSD Cluj și alte partide, a inițiat o propunere legislativă care urmărește eliminarea diferențelor fiscale dintre angajați și lucrătorii independenți. Propunerea vizează facilități fiscale pentru persoanele fizice autorizate și profesiile liberale, în special pentru cheltuielile medicale și corecția vederii.
