Vicepremierul Tanczos Barna este de părere că, în urma măsurilor fiscale adoptate de Guvern, leul „se va stabiliza”, iar riscul majorării dobânzilor pe care România le plăteşte dacă se împrumută pe pieţele internaţionale va dispărea. Totodată, fostul ministru al Finanțelor din ultimul guvern condus de Marcel Ciolacu consideră că nivelul de 7,5% ar reprezenta, atât pentru România, cât şi în faţa Comisiei Europene, „un deficit rezonabil” pentru finalul acestui an. Întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv, dacă după pachete de reformă fiscală anunţate de Guvern este posibil ca euro să scadă în raport cu leul românesc şi să revină la sub 5 lei, Tanczos Barna a răspuns: „Poate nu revine sub 5 lei, dar se va consolida”. „Cu siguranţă dispare riscul de creştere abruptă a cursului, dispare riscul de creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale şi creşte încrederea în România. România nu are o criză economică, nu avem o problemă neapărat în economia naţională. Economia naţională este stabilă, robustă şi poate să producă, aşa cum v-am spus, plus 26 de miliarde de lei plăţi la buget în 6 luni faţă de anul trecut. Noi avem o problemă de echilibru bugetar, fiscal-bugetar. Încercăm să recuperăm ce n-am făcut în 30 de ani, în 5-6 ani de zile la capitolul autostrăzi, de exemplu. Este foarte greu. Nu am avut creşteri de salarii ani de zile, încercăm să recuperăm repede ce am pierdut anii trecuţi. Şi dacă nu avem în paralel şi creşteri de venituri, pur şi simplu nu mai ai de unde să asiguri din buget aceste plăţi”, a explicat fostul ministru al Finanţelor Publice, potrivit News.ro. Acesta a făcut comparaţia între finanţele ţării şi cele ale unei familii care face investiţii mult mai mari decât îşi poate permite. „E ca şi cum o familie care are doi copii la facultate începe să construiască şi două case în acelaşi timp, când se întorc copiii să aibă case, fiecare. Şi se trezeşte la un moment dat că nu mai are din ce. Deci lucrurile trebuie echilibrate”, a adăugat Tanczos Barna, în acest context. Tanczos Barna, viceprim-ministru în actualul Executiv, este de părere că nivelul de 7,5% ar reprezenta, atât pentru România, cât şi în faţa Comisiei Europene, „un deficit rezonabil” pentru finalul acestui an. Tanczos susţine că, într-o perioadă în care la nivel european investiţiile private au încetinit, statul nu poate renunţa la a face investiţii, însă acestea trebuie prioritizate, iar companiile care execută lucrări în contract cu autorităţile publice trebuie să primească plata aferentă facturilor pentru lucrările realizate. Întrebat cât ar trebui să scadă deficitul bugetar până la finalul anului, pentru ca oficialii Comisiei Europene să nu ai aibă obiecţii în ceea ce priveşte România, vicepremierul a explicat: „Anul trecut a fost 9,3%. Sunt anumite estimări, dacă nu se iau măsurile, putem ajunge şi la 9 şi anul acesta dacă nu se iau câteva măsuri foarte repede. Eu cred că şi Comisia conştientizează că n-am mai plecat de la 7,8% cum am fost în momentul în care s-a calculat limita de 7% pentru 2025, am plecat de la 9,3% şi de acolo trebuie să coborâm. Eu m-aş mulţumi cu un 7,5%, cred că ar fi rezonabil şi pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Şi este foarte, foarte important că trebuie să asigurăm banii pentru pensii, pentru salarii şi pentru investiţii. Sunt trei capitole care trebuie să fie în buget, indiferent de deficit”, a afirmat Tanczos Barna. Acesta a arătat că oficialii de la Bruxelles au respins primul pachet de măsuri fiscale propus de România, iar în acest context au trebuit luate măsuri mai puţin populare. „Primul pachet de măsuri fiscale a fost trimis la Bruxelles acum câteva zile şi s-a întors un răspuns de neacceptare, «E prea puţin, trebuie să faceţi mai mult pentru consolidarea veniturilor». Şi agenţiile de rating, când văd primul pachet, sunt foarte reticente şi din acest motiv, practic, guvernul a fost într-un timp foarte scurt nevoit, obligat să vină cu acest pachet de măsuri fiscale”, a mai afirmat vicepremierul. Tanczos este de părere că într-o perioadă în care la nivel european investiţiile private au încetinit, statul nu poate renunţa la a face investiţii, însă acestea trebuie realizate în funcţie de priorităţi. „Sunt investiţii care pot fi amânate, sunt investiţii care pot fi reprioritizate, deci sigur nu trebuie să începem acum cu stadioanele. Avem lucruri mai importante de făcut, avem de construit spitale, avem de terminat autostrăzi, avem lucrări începute unde românii muncesc pe şantier, sunt firme din România care au semnat contract cu primăria, cu Ministerul Transporturilor, cu Ministerul Educaţiei, cu Ministerul Sănătăţii. Acele firme aşteaptă să li se plătească facturile. Muncitorii de pe şantier, aşteaptă să primească salariile din lucrările de investiţii comandate de statul român. Deci predictibilitatea nu poate fi aruncată la coş de azi pe mâine. Deci trebuie echilibru şi acolo, reprioritizare, reaşezare, dar trebuie să păstrăm investiţiile, pentru că într-o perioadă de creştere economică statul poate să facă un pas înapoi, se spune, vine mediul privat să facă investiţii private, dar nu trăim într-un moment de genul acesta, Europa nu trăieşte vremuri de genul acesta şi atunci investiţiile statului, participarea statului în susţinerea economiei se creşte ca importanţă”, a adaugat oficialul Guvernului.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.