Venirea lui Ilie Bolojan în politica românească, un semnal de speranță și îngrijorare
În România, în fața provocărilor economice grave, cum ar fi dezindustrializarea, apariția lui Ilie Bolojan pe scena politică generează reacții mixte. Pe de o parte, unii îl primesc cu speranță, iar pe de alta, alții se arată sceptici. Directorul companiei Terapia Cluj, Dragoș Damian, consideră că Bolojan este un exemplu de „Decretel” care se implică în momente dificile, însă și-a manifestat îngrijorarea față de lipsa de acțiune a generației din care face parte.
Damian subliniază că Bolojan și alți politicieni importanți, precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Hunor Kelemen, au evitat să preia conducerea țării o perioadă îndelungată. Motivul? Sentimentul de culpabilitate legat de trecutul lor în „Epoca de Aur” a regimului Ceaușescu. Totuși, acum, acești lideri se confruntă cu realități dure și cereri urgente din partea societății.
Recent, România s-a aflat într-o situație complicată, iar analiștii remarcă frica și stresul în rândul populației cu privire la viitor. Dragoș Damian atrage atenția asupra unei probleme esențiale: dezindustrializarea, un fenomen care afectează țara de ani de zile și care se agravează. Fabricile din România se închid, iar capitalurile industriale mari evită să investească în țară, ceea ce îi determină pe mulți antreprenori români să își vândă afacerile.
„Dezindustrializarea este cel mai mare rău. Se produce din ce în ce mai puțin în România, iar industria noastră de prelucrare nu mai este competitivă”, afirmă Damian. Problemele cu care se confruntă industria românească includ importurile de produse subvenționate, birocrația și corupția, lipsa forței de muncă specializate și costurile aduse de lanțurile de aprovizionare.
O altă îngrijorare exprimată de Dragoș Damian este legată de felul în care proiectele mari de dezvoltare ale României se bazează tot mai mult pe importuri. Digitalizarea, infrastructura și instituțiile vor fi construite cu echipamente și forță de muncă din afară, ceea ce ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a economiei românești.
În concluzie, Damian își încheie pledoaria întrebând dacă la întâlnirea cu oamenii de afaceri, Bolojan a recunoscut necesitatea imperativă de a opri dezindustrializarea. Cu toate că Bolojan și coechipierii săi au responsabilitatea de a răspunde acestor provocări, greu de spus dacă România va reuși să își recapete competitivitatea industrială. Rămâne de văzut dacă acțiunile lui Bolojan vor aduce schimbări favorabile sau dacă România va continua să se confrunte cu o economie dependentă de importuri.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
