Înapoi la știri

Studiu Stanford: Aproape 10% dintre inginerii software nu contribuie deloc la muncă

06 Dec 2024
5 minute min
Elena Dumitrescu

Studiu Stanford: Aproape 10% dintre inginerii software nu contribuie deloc la muncă

Un recent studiu efectuat de cercetători de la Universitatea Stanford a adus în atenție o problemă semnificativă din domeniul tehnologic. Aproximativ 9,5% dintre inginerii software, denumiți „ingineri fantomă”, contribuie cu un nivel minim de muncă, însă continuă să primească salarii integrale. Aceasta generează pierderi financiare colosale pentru companiile din acest sector, acoperind miliarde de dolari anual.

Surprinzător, studiul a constatat că acest fenomen este mult mai frecvent în rândul echipelor care lucrează de la distanță. La acestea, 14% dintre ingineri au fost identificați ca „ghost engineers”, în comparație cu doar 6% în echipele care lucrează la birou. Cercetătorii au descoperit că acești ingineri au o productivitate de doar 0,1 din ceea ce ar realiza un inginer mediu, ceea ce conduce la pierderi semnificative.

Estimările arată că fiecare inginer fantomă costă companiile în jur de 5.008 dolari. Astfel, mari companii din domeniu, precum IBM, Microsoft și Google, ar putea economisi miliarde anual dacă ar elimina situațiile de ineficiență. Pierderile totale datorate inactivității acestor angajați ajung la 11,62 miliarde de dolari, având un impact major asupra performanței și resurselor companiilor.

Studiul a relevat că majoritatea inginerilor fantomă au mai puțin de 3 commituri de cod pe lună, iar aproape 42% dintre ei se limitează la modificări minore, fără a adăuga valoare reală proiectelor. Această inactivitate nu afectează doar productivitatea individuală, ci și performanța echipelor și a întregii organizații.

Cercetătorii subliniază că, deși commiturile de cod nu sunt o măsură perfectă a productivității, ele reflectă clar inactivitatea angajaților. Acești „ghost engineers” reprezintă un cost ascuns care devine vizibil doar în urma unor evaluări detaliate ale muncii lor. Deși nu toți angajații care nu produc trebuie să fie considerați „ghost engineers”, fenomenul este costisitor și dăunător pentru toți cei implicați.

De asemenea, colegii acestor ingineri sunt nevoiți să își asume sarcini suplimentare pentru a compensa inactivitatea, ceea ce duce la frustrare și stagnare în echipă. Faptul că inginerii fantomă sunt mai frecvenți în medii de lucru remote se poate datora nevoii mai mari de autonomie, dar și lipsei de supraveghere directă.

Pentru a combate această problemă, companiile trebuie să implementeze metode mai eficiente de monitorizare a performanței. Este esențial să se identifice rapid cazurile de inactivitate și să se aplice măsuri corective pentru a preveni impactul negativ asupra echipei. Soluții precum revizuirea regulată a codului și introducerea unor criterii de evaluare mai complexe decât simpla cantitate de commituri ar putea ajuta la reducerea acestui fenomen.

Îmbunătățirea culturii organizaționale și crearea unui mediu în care angajații să se simtă responsabili și motivați să contribuie activ sunt, de asemenea, pași cruciali. În acest mod, companiile ar putea reduce semnificativ costurile inutile și ar îmbunătăți performanța echipelor de dezvoltare software.

În concluzie, inginerii fantomă reprezintă o problemă serioasă pentru industria software, iar pierderile financiare generate sunt considerabile. Este necesar ca companiile să abordeze această inactivitate, în special în mediile remote, unde fenomenul este mai frecvent, pentru a economisi miliarde de dolari anual și a stimula eficiența echipelor de dezvoltare.

Alte postari din Economie
Economie

Mediul de afaceri românesc se reorganizează: scade numărul SRL-urilor, crește PFA-urile

În primul trimestru din 2026, mediul de afaceri din România a suferit o reorganizare semnificativă, înregistrând o scădere a numărului de societăți cu răspundere limitată și o creștere a persoanelor fizice autorizate (PFA). Conform unui raport al IMM România, acest fenomen se datorează în special modificărilor fiscale recent implementate.

Economie

Lucian Goian vinde vila din Cluj după retragerea din fotbal

Fostul fundaș central Lucian Goian, celebru pentru titlul câștigat cu Dinamo București în sezonul 2006/2007, a decis să vândă o proprietate din Cluj-Napoca. Conform anunțurilor pe platformele de imobiliare, vila de lux este listată la prețul de 547.000 de euro și are o încărcătură sentimentală, fiind locuința în care a stat între 2016 și 2017, în timpul activității la CFR Cluj.

Acasa Recente Radio Județe