Update 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un recent studiu efectuat de cercetători de la Universitatea Stanford a adus în atenție o problemă semnificativă din domeniul tehnologic. Aproximativ 9,5% dintre inginerii software, denumiți „ingineri fantomă”, contribuie cu un nivel minim de muncă, însă continuă să primească salarii integrale. Aceasta generează pierderi financiare colosale pentru companiile din acest sector, acoperind miliarde de dolari anual.
Surprinzător, studiul a constatat că acest fenomen este mult mai frecvent în rândul echipelor care lucrează de la distanță. La acestea, 14% dintre ingineri au fost identificați ca „ghost engineers”, în comparație cu doar 6% în echipele care lucrează la birou. Cercetătorii au descoperit că acești ingineri au o productivitate de doar 0,1 din ceea ce ar realiza un inginer mediu, ceea ce conduce la pierderi semnificative.
Estimările arată că fiecare inginer fantomă costă companiile în jur de 5.008 dolari. Astfel, mari companii din domeniu, precum IBM, Microsoft și Google, ar putea economisi miliarde anual dacă ar elimina situațiile de ineficiență. Pierderile totale datorate inactivității acestor angajați ajung la 11,62 miliarde de dolari, având un impact major asupra performanței și resurselor companiilor.
Studiul a relevat că majoritatea inginerilor fantomă au mai puțin de 3 commituri de cod pe lună, iar aproape 42% dintre ei se limitează la modificări minore, fără a adăuga valoare reală proiectelor. Această inactivitate nu afectează doar productivitatea individuală, ci și performanța echipelor și a întregii organizații.
Cercetătorii subliniază că, deși commiturile de cod nu sunt o măsură perfectă a productivității, ele reflectă clar inactivitatea angajaților. Acești „ghost engineers” reprezintă un cost ascuns care devine vizibil doar în urma unor evaluări detaliate ale muncii lor. Deși nu toți angajații care nu produc trebuie să fie considerați „ghost engineers”, fenomenul este costisitor și dăunător pentru toți cei implicați.
De asemenea, colegii acestor ingineri sunt nevoiți să își asume sarcini suplimentare pentru a compensa inactivitatea, ceea ce duce la frustrare și stagnare în echipă. Faptul că inginerii fantomă sunt mai frecvenți în medii de lucru remote se poate datora nevoii mai mari de autonomie, dar și lipsei de supraveghere directă.
Pentru a combate această problemă, companiile trebuie să implementeze metode mai eficiente de monitorizare a performanței. Este esențial să se identifice rapid cazurile de inactivitate și să se aplice măsuri corective pentru a preveni impactul negativ asupra echipei. Soluții precum revizuirea regulată a codului și introducerea unor criterii de evaluare mai complexe decât simpla cantitate de commituri ar putea ajuta la reducerea acestui fenomen.
Îmbunătățirea culturii organizaționale și crearea unui mediu în care angajații să se simtă responsabili și motivați să contribuie activ sunt, de asemenea, pași cruciali. În acest mod, companiile ar putea reduce semnificativ costurile inutile și ar îmbunătăți performanța echipelor de dezvoltare software.
În concluzie, inginerii fantomă reprezintă o problemă serioasă pentru industria software, iar pierderile financiare generate sunt considerabile. Este necesar ca companiile să abordeze această inactivitate, în special în mediile remote, unde fenomenul este mai frecvent, pentru a economisi miliarde de dolari anual și a stimula eficiența echipelor de dezvoltare.
Într-un val de controale de amploare, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au verificat în ultimele cinci zile peste 2.000 de operatori economici. Autoritatea a descoperit nereguli semnificative care riscă sănătatea și siguranța consumatorilor, arată digi24.ro.
Decizia companiei internaționale OpenText, care are birouri și în București, și în Cluj-Napoca, de a reintra treptat la birou pentru anumite categorii de lucrători, stârnește nemulțumiri serioase printre angajați. Conform stiridecluj.ro, măsurile adoptate sunt văzute de unii angajați ca un mecanism indirect de reducere a personalului, fiind prezentate oficial ca o „optimizare a colaborării”.
Piața rezidențială din România a experimentat în 2025 un an al contrastelor, cu tranzacții rapide și bugete stabile, dar cu discrepanțe tot mai mari între orașe în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor. Conform analizelor realizate de Storia, platforma imobiliară de top din țară, Cluj-Napoca se menține în fruntea orașelor cu cele mai multe provocări pentru potențialii cumpărători.
Executivul a decis să extindă termenul de implementare a sistemului RO e-Factura pentru anumite categorii de contribuabili, cum ar fi persoanele fizice care desfășoară activități economice. Conform stiridecluj.ro, aceștia nu vor fi obligați să utilizeze e-Factura până la 1 iunie 2026, decizie adoptată printr-o ordonanță recentă.
