România: Disparități economice și polarizare regională
România se confruntă cu o dezvoltare economică polarizată, evidențiată prin trei regiuni principale care influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. O cercetare realizată de Romanian Economic Monitor (RoEM), un proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a scos la iveală structura economică a țării, dominată de București ca primul pol de dezvoltare, urmat de un al doilea pol format din orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța. În contrast, județele cu cele mai scăzute performanțe economice, precum Botoșani, Vaslui și Călărași, completează o a treia zonă economică.
Cercetarea a fost realizată pe baza mai multor indicatori din 2023, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor și investițiile străine directe. Potrivit dr. Racz Bela-Gergely, membru al echipei de cercetare RoEM, relația dintre Capitală și provincie rămâne un subiect delicat în România. Locuitorii din provincie simt adesea că dezvoltarea lor este încetinită din cauza lipsei de resurse, în timp ce bucureștenii consideră că fondurile generate în Capitală sunt redistribuite în județele cu performanțe economice mai slabe.
Desigur, România nu este marcată doar de diferențele dintre Capitală și provincie; există și discrepanțe semnificative între diferite municipii. Această polarizare economică creează dificultăți în gestionarea politicilor guvernamentale de redistribuire a resurselor. De exemplu, în 2023, Bucureștiul a atras aproximativ 56% din totalul investițiilor străine directe din țară, în valoare de 64,7 miliarde de euro, în timp ce județul Cluj a obținut doar 2,5% din aceste investiții, adică 2,9 miliarde de euro.
Dr. Racz subliniază că „efectul de capitală” joacă un rol esențial în dezechilibrele economice dintre București și restul țării. Acest efect vine din concentrarea instituțiilor de stat și a marilor companii în Capitală, avantaj care mărește artificial PIB-ul Bucureștiului. În 2022, PIB-ul pe cap de locuitor în București era de 62.900 de euro, mai mare decât cel din Viena, care era de 50.400 de euro.
Pe de altă parte, analiza RoEM arată că redistribuirea resurselor nu favorizează nici Capitala, nici regiunile defavorizate. De exemplu, cheltuielile anuale medii ale administrațiilor locale din Cluj-Napoca au fost de aproximativ 450 de milioane de euro, comparativ cu 2 miliarde de euro în București. De asemenea, unele servicii publice din Capitală sunt finanțate direct din bugetul central.
RoEM avertizează că, deși Bucureștiul are un avantaj economic considerabil, acesta este în mare parte artificial. Pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor cu performanțe scăzute, este necesară o alocare a fondurilor publice în funcție de nevoile fiecărei regiuni. În cele din urmă, semnalizează importanța infrastructurii, digitalizării și accesului la fonduri europene pentru a facilita dezvoltarea regională echitabilă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
