Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
România se confruntă cu o dezvoltare economică polarizată, evidențiată prin trei regiuni principale care influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. O cercetare realizată de Romanian Economic Monitor (RoEM), un proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a scos la iveală structura economică a țării, dominată de București ca primul pol de dezvoltare, urmat de un al doilea pol format din orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța. În contrast, județele cu cele mai scăzute performanțe economice, precum Botoșani, Vaslui și Călărași, completează o a treia zonă economică.
Cercetarea a fost realizată pe baza mai multor indicatori din 2023, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor și investițiile străine directe. Potrivit dr. Racz Bela-Gergely, membru al echipei de cercetare RoEM, relația dintre Capitală și provincie rămâne un subiect delicat în România. Locuitorii din provincie simt adesea că dezvoltarea lor este încetinită din cauza lipsei de resurse, în timp ce bucureștenii consideră că fondurile generate în Capitală sunt redistribuite în județele cu performanțe economice mai slabe.
Desigur, România nu este marcată doar de diferențele dintre Capitală și provincie; există și discrepanțe semnificative între diferite municipii. Această polarizare economică creează dificultăți în gestionarea politicilor guvernamentale de redistribuire a resurselor. De exemplu, în 2023, Bucureștiul a atras aproximativ 56% din totalul investițiilor străine directe din țară, în valoare de 64,7 miliarde de euro, în timp ce județul Cluj a obținut doar 2,5% din aceste investiții, adică 2,9 miliarde de euro.
Dr. Racz subliniază că „efectul de capitală” joacă un rol esențial în dezechilibrele economice dintre București și restul țării. Acest efect vine din concentrarea instituțiilor de stat și a marilor companii în Capitală, avantaj care mărește artificial PIB-ul Bucureștiului. În 2022, PIB-ul pe cap de locuitor în București era de 62.900 de euro, mai mare decât cel din Viena, care era de 50.400 de euro.
Pe de altă parte, analiza RoEM arată că redistribuirea resurselor nu favorizează nici Capitala, nici regiunile defavorizate. De exemplu, cheltuielile anuale medii ale administrațiilor locale din Cluj-Napoca au fost de aproximativ 450 de milioane de euro, comparativ cu 2 miliarde de euro în București. De asemenea, unele servicii publice din Capitală sunt finanțate direct din bugetul central.
RoEM avertizează că, deși Bucureștiul are un avantaj economic considerabil, acesta este în mare parte artificial. Pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor cu performanțe scăzute, este necesară o alocare a fondurilor publice în funcție de nevoile fiecărei regiuni. În cele din urmă, semnalizează importanța infrastructurii, digitalizării și accesului la fonduri europene pentru a facilita dezvoltarea regională echitabilă.
Într-un val de controale de amploare, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au verificat în ultimele cinci zile peste 2.000 de operatori economici. Autoritatea a descoperit nereguli semnificative care riscă sănătatea și siguranța consumatorilor, arată digi24.ro.
Decizia companiei internaționale OpenText, care are birouri și în București, și în Cluj-Napoca, de a reintra treptat la birou pentru anumite categorii de lucrători, stârnește nemulțumiri serioase printre angajați. Conform stiridecluj.ro, măsurile adoptate sunt văzute de unii angajați ca un mecanism indirect de reducere a personalului, fiind prezentate oficial ca o „optimizare a colaborării”.
Piața rezidențială din România a experimentat în 2025 un an al contrastelor, cu tranzacții rapide și bugete stabile, dar cu discrepanțe tot mai mari între orașe în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor. Conform analizelor realizate de Storia, platforma imobiliară de top din țară, Cluj-Napoca se menține în fruntea orașelor cu cele mai multe provocări pentru potențialii cumpărători.
Executivul a decis să extindă termenul de implementare a sistemului RO e-Factura pentru anumite categorii de contribuabili, cum ar fi persoanele fizice care desfășoară activități economice. Conform stiridecluj.ro, aceștia nu vor fi obligați să utilizeze e-Factura până la 1 iunie 2026, decizie adoptată printr-o ordonanță recentă.
