Vama Cluj se numără printre cele patru puncte vamale din România considerate „cu grad maxim de corupție”, potrivit unei scrisori deschise transmise presei de un grup de avertizori de integritate din cadrul Autorității Vamale Române (AVR). Documentul, semnat de așa-numitul „Grup al vameșilor care s-au săturat” descrie o rețea vastă de evaziune fiscală și trafic de influență care ar aduce anual pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei. Potrivit acuzațiilor, Vama Cluj, alături de vămile din Constanța, Prahova și Bihor, reprezintă noduri cheie într-un „lanț infracțional” de distribuție a carburanților, controlat de rețele evazioniste cu ramificații internaționale. Scrisoarea trimisa către G4Media susține că motorină „albită” – provenind din Rusia, trecută prin porturi intermediare și documente falsificate – ajunge la firme „fantomă” din județul Cluj cu sprijinul și complicitatea unor funcționari vamali. În județele Prahova, Cluj și Bihor ajunge constant carburant introdus în circuitul comercial fără plata TVA, „cu un suport constant al autorităților vamale locale”, afirmă avertizorii, care acuză existența unor rețele formate din evazioniști și conducători ai structurilor vamale județene. Aceeași sursă acuză că sute de cisterne declarate „goale” și cu destinația Ucraina se întorc în România „pline cu motorină” și evită orice control datorită protecției din sistem. Combustibilul ar fi descărcat apoi în depozite ilegale din Cluj și județele învecinate, alimentând piața neagră de carburanți. Gravitatea acuzațiilor este amplificată de faptul că sistemul de control vamal ar fi complet compromis, în opinia avertizorilor, de „cumetrii” și rețele de influență care se întind de la conducerea centrală a AVR până la nivel local. Aceștia susțin că atestatele de comerciant angro sunt emise contra mită, iar firmele fantomă dispar și reapar constant pentru a evita sancțiunile. Scrisoarea acuză și pasivitatea autorităților centrale: „Autoritatea Vamală Română nu vrea, iar ANAF nu poate, din cauza legislației învechite. În unele județe, structurile vamale locale s-au transformat în veritabile enclave mafiote”. Vama Constanța este menționată ca principalul punct de intrare în România al mărfurilor ilicite, dar carburanții ajung rapid și în Cluj, cu sprijinul unei rețele care „asigură dispariția taxelor și accizelor” prin metode de tip „missing trader” și „suveică”. În urma acestor dezvăluiri, ministrul Finanțelor a trimis un control la Vama Constanța, însă, până la acest moment, nu există informații oficiale despre o anchetă extinsă și în Cluj. Pe fondul acestor acuzații, „Grupul vameșilor care s-au săturat” cere o reformă profundă a sistemului: digitalizarea completă a ANAF, transparentizarea controalelor vamale, adaptarea legislației la realitățile din Spațiul Schengen și eliminarea rețelelor de complicitate din interiorul AVR. Scrisoarea publicată de G4media a fost transmisă în contextul în care evaziunea fiscală a fost recent discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și declarată vulnerabilitate majoră pentru securitatea economică a României. Mai jos, Autoritatea Vamală Română sufocată și subordonată rețelelor de evaziune fiscală din domeniul produselor accizabile Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor sunt cele patru puncte cu gradul maxim de corupție, prin care se destabilizează bugetul României și care generează evaziune de peste 5 miliarde de RON anual, vama devenind epicentrul corupției, traficului de influență și paravanul rețelelor infracționale transfrontaliere. De ani de zile, presa este singura care scoate la lumină adevărul despre afacerile murdare ce golesc bugetul de stat și subminează economia națională, afectând grav mediul de afaceri din România. Într-o tăcere complice a autorităților, jurnaliștii investighează, documentează și dezvăluie – cum pot – un fenomen complet scăpat de sub control: evaziunea fiscală masivă din domeniul importului de produse accizabile (carburanți, țigări etc.), dar și al mărfurilor ce intră în România, cu centrul operațional în Constanța și ramificații în Prahova, Cluj, Bihor, precum și către punctele vamale cu Republica Moldova și Ucraina. Cu greu apar informații din sistemul vamal și fiscal la suprafață, așa cum, prin investigații jurnalistice sau ale unor entități private, a fost făcut public faptul că mărfuri din IRAN, țară supusă sancțiunilor economice aplicate de Uniunea Europeană și Statele Unite, intră în Portul Constanța, cu complicitatea unui comisionar vamal și a autorităților vamale Constanța, transformând un hub strategic regional într-o poartă infracțională. Autoritatea Vamală Română nu vrea și Administrația Națională de Administrare Fiscală nu poate, din cauza legislației învechite, neadaptate noilor provocări ale spațiului Schengen. Contrabanda se extinde, iar statul român este prejudiciat cu miliarde de euro, fiind transformat într-un complice al grupurilor infracționale și într-o vulnerabilitate pentru partenerii strategici (UE și SUA) în lupta pe care aceștia o duc cu statele teroriste. Soluția pentru toate aceste lucruri este simplă și trebuie să înceapă cu un proces amplu de curățenie al ANAF și AVR, cu digitalizarea tuturor operațiunilor vamale și transparentizarea completă a acestora, cu o prevenție tehnologică amplă și cu controale pe baza unor rapoarte digitale, a tuturor companiilor cu risc fiscal. Procedura de astăzi, prin care se fac controale doar de dragul de a se face, fără date și cu “inspectori vamali” aleși cu grijă de superiori, nu poate rezolva această problemă. Controalele ulterioare sunt inutile, iar prejudiciile nu pot fi recuperate, multe dintre firme având comportament de tip fantomă sau fiind deținute de “săgeți”. De la nod energetic strategic, la poartă deschisă pentru contraband. Ce credeți? Autoritatea Vamală Română știe? Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Oil Terminal Constanța deservea aproape exclusiv piața internă, compensând deficitul anual de peste două milioane de tone de carburant. După distrugerea infrastructurii portuare și petroliere ucrainiene, România a devenit un punct de aprovizionare al Ucrainei, devenind furnizor strategic pentru regiunea Mării Negre. În loc să apere interesul național, autoritățile vamale din Constanța au favorizat zeci de companii românești de tip fantomă, cu acționariat românesc și/sau străin, în special italian, implicate în toate schemele de evaziune posibile, oferindu-le acces la informații secretizate, la infrastructura Oil Terminal Constanța și ajutându-le constant prin diminuarea controalelor vamale. Multe dintre aceste firme autohtone, dar și altele înregistrate în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau Marea Britanie, folosesc capacități mari de depozitare și manipulare, redirecționând carburanți spre jucători de tip fantomă din județele Prahova, Cluj sau Bihor. Mai grav, unele companii, folosind aceeași rețetă ca în cazul containerelor cu marfă iraniană, au introdus în antrepozitul vamal al terminalului nave cu motorină de proveniență rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaționale sau în porturi intermediare, precum Turcia și Egipt. Cu complicitatea vămii Constanța, documentele de origine, de import și de transport, falsificate, au fost acceptate, iar combustibilul a fost amestecat cu motorină cu origine acceptată pe piețele UE și pe piața ucraineană, pentru a trece verificările de origine și de calitate. Piața internă, sufocată de evaziune O parte semnificativă din această motorină „albită” a ajuns în județele Prahova, Cluj și Bihor, controlate de rețele evazioniste autohtone, companii de tip fantomă cu acționariat străin sau personaje “săgeți” interpuse. Carburantul este introdus în circuitul comercial fără plata TVA, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual, iar acest lucru se realizează cu un “suport” constant al autorităților vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor. Totodată, sute de cisterne, declarate goale, cu destinația Ucraina, se întorc lunar în România pline cu motorină achiziționată din Ucraina, “reușind” cu sprijinul mafiei din vamă să evite orice control și plata oricărei taxe. Acestea descarcă combustibilul în depozite ilegale din Bihor, Cluj sau Prahova din care se aprovizionează piața neagră de carburanți. Continuând practica deja împământenită de “scanare” a containerelor și camioanelor (2,5%/an), Autoritatea Vamală Română nu vrea să acționeze pentru eliminarea acestor surse de evaziune fiscală, fiind deja părtașă la extinderea acestui fenomen, în anumite județe existând deja adevărate “familii” compuse din evazioniști și conducerea autorităților vamale județene. Fenomenul nu este izolat. În Republica Moldova, motorina destinată Ucrainei este adesea descărcată fără taxe, în baza unor acte de export fictive. Lipsa controalelor fizice din Ucraina – cauzată de război – face imposibilă verificarea reală și încurajează rețelele de infracționalitate economică transfrontalieră. România s-a confruntat cu o situație similară și în cazul tranzitului de cereale, unde autoritățile vamale nu au văzut absolut nimic: transporturi provenite din Ucraina au fost descărcate ilegal pe teritoriul țării, fără plata taxelor, alimentând piața neagră, amplificând evaziunea fiscală și afectând grav antreprenorii locali. Soluția: reformă instituțională și digitalizare reală Este esențială adaptarea legislației la realitățile pieței și ale spațiului Schengen, prin reglementări moderne care să prevină frauda, nu să o combată doar formal. Digitalizarea ANAF și a Autorității Vamale Române rămâne o promisiune neîndeplinită, iar activitatea de control continuă să depindă de influența ierarhică a unor „șefi” care decid discreționar cine și ce verifică. Controlul vamal trebuie să fie complet digitalizat, cu trasabilitate clară, alocarea automată a dosarelor de risc și cu monitorizare în timp real a proceselor și responsabilităților. Este necesară o transparență totală în atribuirea sarcinilor, autorizarea antrepozitelor și garantarea fiscală a tuturor operațiunilor de import–export. Complicități tăcute și legislație opacă: cum pierd românii miliarde în fața rețelelor internaționale de evaziune O mare parte dintre companiile implicate în aceste rețele de evaziune sunt înregistrate în jurisdicții offshore (Turcia, Emiratele Arabe, Elveția sau Marea Britanie), în țări care nu colaborează eficient cu autoritățile române, dar și firme autohtone controlate de “săgeți”, toate fiind protejate de autoritățile vamale. Contractele comerciale exclud, în mod deliberat, de multe ori, instanțele românești ca for competent, blocând orice demers legal de recuperare a prejudiciilor. Cazuri notabile – precum cel al achiziției de cărbune de către Primăria Iași – au fost relatate pe larg în presă, fără reacții concrete din partea instituțiilor statului și fără ca cineva să răspundă pentru asta. România se află într-o criză fiscală profundă, care impune o reformă urgentă a instituțiilor statului. Angajații care au obstrucționat, intimidat sau blocat activitatea colegilor din Autoritatea Vamală trebuie excluși din sistem și trași la răspundere. Nu doar pentru incompetență sau rea-voință, ci și pentru complicitatea – prin acțiuni deliberate – la consolidarea unor rețele infracționale ce controlează segmente esențiale ale economiei, așa cum există deja, la un nivel maxim, în Constanța, Prahova, Cluj și Bihor. Reformarea urgentă a codului fiscal și adaptarea normelor de aplicare pentru a întări prevenția și a transparentiza activitatea economică a operatorilor comerciali trebuie să fie o prioritate a Ministerului de Finanțe, dar și a tuturor instituțiilor ce trebuie să implementeze noile măsuri de prevenție și combatere a evaziunii fiscale. Orice zi pierdută reprezintă zeci de milioane de lei pierduți din bugetul statului și întărirea grupurilor infracționale. Evaziunea fiscală este un flagel care putea fi combătut de ani de zile, dar a fost tolerat – sau chiar protejat – de unele instituții și funcționari care fac parte din acest sistem paralel. Focarele evazioniste din Vama Constanța, Vama Prahova, Vama Cluj și Vama Bihor, care vor fi analizate într-un episod ulterior, au prosperat ani de zile fără ca nimeni să le strice “cumetriile” și cercurile de interese dezvoltate, fără ca nimeni să îi controleze sau să îi deranjeze. Regionalele vamale sunt responsabile de emiterea atestatelor de destinatar inregistrat si comerciant angro fara depozitare, astfel, in jurul acestora, s-au dezvoltat lanturi infractionale de distributie a carburantilor. Aceste lanturi sunt responsabile pentru evaporarea a sute de milioane de euro, prin metoda “missing trader” sau “suveica”, bani care ar trebui sa ajunga la bugetul de stat ca acciza si TVA. Acordarea atestatelor este “recompensata” constant de catre evazionisti, firmele atestate disparand periodic si fiind inlocuite cu altele noi. Miliarde de euro dispar anual din bugetul statului, în timp ce autoritățile vamale mimează interesul și evită măsuri concrete, cum ar fi adaptarea legislației, reforma autorității vamale și a administrației fiscale, întărirea pârghiilor de prevenție și control, dar mai ales eliminarea din sistem a “cumetriilor” care s-au dezvoltat în jurul clanurilor evazioniste. Soluția necesară, urgent! O legislație strictă, adaptată spațiului Schengen, în domeniul produselor accizabile (carburanți, țigări etc.), dar și reformarea modului de lucru al autorităților vamale și fiscale, care să impună trasabilitate digitală completă, controale reale pe baza rapoartelor de risc și a datelor analizate digital și responsabilitate în utilizarea infrastructurii critice. În lipsa unei intervenții ferme din partea statului, presa rămâne singura entitate care mai documentează aceste rețele – ultimul bastion al transparenței într-un sistem îngenuncheat de corupție și indiferență, dar presa nu poate rezolva problema. Doar Ministerul de Finanțe și Guvernul României pot rezolva această problemă! Evaziunea fiscală din piața carburanților: o amenințare ignorată, cu efecte catastrofale pentru economie și securitate națională Deși oficialii au promis măsuri ferme pentru combaterea contrabandei cu carburant, realitatea din teren demonstrează contrariul: rețele infracționale bine organizate și protejate continuă să funcționeze nestingherite. Experiența ultimilor ani arată că măsurile parțiale și adoptate fără fermitate nu fac decât să genereze mutații ale fenomenului: evaziunea se adaptează, se transformă, dar nu dispare. Schimbările legislative trebuie să fie însoțite de acțiuni rapide și eficiente pentru recuperarea prejudiciilor deja produse. În plus, declarațiile recente ale Președintelui României, privind includerea evaziunii fiscale în temele analizate de CSAT, au generat o reacție de panică și vigilență crescută în rândul rețelelor infracționale. Soluția este reprezentată de reformarea instituțiilor și de tehnologie. Introducerea, printr-o legislație nouă și adaptată la spațiul Schengen, a autorizării digitale a companiilor și licențierea acestora periodic, a autorizării antrepozitelor vamale și fiscal, transparent și pe baza unor reguli noi, la nivel central, a introducerii garanțiilor pentru operațiunile de import – export și pentru asigurarea taxelor și impozitelor aferente activităților de import și de comercializare, precum și a desemnării inspectorilor vamali în mod transparent, neviciat de “șefi” și de un sistem care astăzi este corupt. România, la răscruce: acțiune sau complicitate Statul român trebuie să decidă să acționeze ferm împotriva rețelelor de evaziune și să nu rămână pasiv, perpetuând un sistem corupt și păgubos. Ministerul Finanțelor are obligația de a demara urgent reforma Autorității Vamale și a ANAF. Fără o intervenție rapidă și profesionistă, evaziunea fiscală va continua să dreneze resursele statului, în timp ce contribuabilii onești vor plăti prețul complicității și al incompetenței.