Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Cristina Preda
Costul vieții în Cluj-Napoca rămâne ridicat, conform unui studiu recent realizat de Numbeo. Potrivit cercetării, locuitorii din oraș trebuie să plătească mai mult pentru restaurante, magazine, chirii, transport și salarii decât în alte zone din țară.
Citează sursa stiridecluj.ro, studiul arată că o masă la restaurant costă, în medie, 50 de lei, iar pentru o masă pentru două persoane, prețul ajunge la 255 de lei. Un cappuccino în cafenele locale costă în jur de 15 lei, iar o sticlă de Cola sau Pepsi de 0,33 litri depășește 10 lei. În ceea ce privește alimentele, prețurile rămân ridicate, conform studiului.
Pentru transport, un bilet de călătorie în transportul public costă 3 lei, iar prețul benzinei este de 7,31 lei pe litru. Chiriile pentru apartamente sau case sunt semnificative, adăugând un cost important în bugetul locuitorilor. Potrivit notează stiridecluj.ro, aceste costuri afectează în mod direct nivelul de trai al cetățenilor din Cluj-Napoca, care trebuie să își gestioneze atent bugetul pentru a face față cheltuielilor zilnice.
AROBS Group a achiziționat o participație majoritară de 65% în GESS Engineering, o firmă din Sibiu ce oferă servicii de testare și validare a sistemelor auto. Compania sibiană deservește producători globali și furnizori de nivel 1 în industria auto.
În România, divergentele privind şomajul rămân mari, iar judeţul Cluj se evidenţiază pozitiv, având o rată a şomajului de aproximativ 1%. În contrast, judeţe precum Teleorman, Vaslui, Mehedinţi sau Dolj înregistrează rate ale şomajului în jur de 9%, arătând dificultăţile economice majore cu care se confruntă.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că majorarea pensiilor sau a salariului minim pentru anul 2026 nu este planificată și ar contraveni angajamentelor asumate de România la Bruxelles. Aceste subiecte nu au fost discutate nici în coaliția de guvernare.
În august 2025, pensionarii cu venituri lunare peste 3.000 de lei au adus peste 35 de milioane de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, marcând prima aplicare a Legii 141/2025. Această lege aduce schimbări majore în finanțarea sistemului de sănătate după 26 de ani.
