Update 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Conform unei analize recente, Clujul se situează pe poziția a doua, după București, în ceea ce privește numărul de companii "zombie", adică firme care se confruntă cu dificultăți grave și care risc să ajungă în insolvență. Această situație îngrijorătoare poate destabiliza lanțurile economice. Cele mai afectate sunt IMM-urile din sectoarele comerț, transport, servicii și agricultură, care se luptă cu scăderi severe ale vânzărilor și cu o inflație în creștere, precum și cu costuri operaționale din ce în ce mai mari.
"Sunt firme care funcționează în prezent, care abia se descurcă cu plățile și care sunt implicate în special în lanțurile economice asociate consumului, de la comerț la transporturi", declară analiza efectuată de Sierra Quadrant. Aceasta evidențiază că, la nivel național, una din patru firme se află în zona "zombie", iar aproape 160.000 de companii sunt în dificultate, fiind dizolvate, radiate sau suspendate.
Potrivit stiridecluj.ro, numărul total al firmelor cu probleme a atins un record negativ la finalul anului 2024, cu peste 155.000 de cazuri semnalate, marcând cea mai gravă evoluție economică din ultimii cinci ani. Marea majoritate a acestor firme supraviețuiesc în prezent din rulaje, din efectele creditului comercial și din amânările la plățile către furnizori.
Datele BNR arată că instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut, atât în valoare (+30%) cât și ca număr (+17%) față de 2023, deși acestea continuă să rămână sub nivelurile de dinaintea pandemiei. De asemenea, statisticile INS indică un avans economic de doar 0,8% în 2024, cel mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei 2020.
Analiza mai subliniază că numărul firmelor dizolvate a atins anul trecut cea mai mare valoare din 2008 încoace. Dacă în urmă cu 16 ani Registrul Comerțului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 cifra a ajuns la 46.205, cu o creștere de 18% față de 2023. De asemenea, numărul radierilor de firme a crescut cu 16,5%, iar cel al companiilor care au suspendat activitatea a crescut cu 14,5%, ajungând la 18.716 companii.
În concluzie, în 2024 au fost deschise 7.274 de noi proceduri de insolvență, în comparație cu 6.650 în 2023. Aproximativ 37% dintre companiile care au intrat în insolvență au o activitate de minimum 10 ani, având datorii totale de peste 2,5 miliarde euro. Cele mai afectate sectoare de dispariția firmelor sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și sectorul construcțiilor și transporturilor.
Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere a comerțului electronic în România în anul 2025, cu 74,3% dintre persoanele care au folosit internetul comandând sau cumpărând bunuri și servicii online. Această evoluție este reflectată de datele INS, care indică o tendință ascendentă a cumpărăturilor digitale, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Zeci de mii de români care și-au plătit impozitele pentru locuințe, terenuri și autoturisme în primele zile ale anului au găsit diferențe între sumele achitate și cele finale, rămânând cu restanțe neașteptate. Autoritățile explică această situație prin faptul că datele nu fuseseră actualizate complet în sistemele informatice ale primăriilor, ceea ce a creat confuzie în platforma Ghișeul.ro, potrivit informațiilor publicate de %source%.
La începutul anului 2026, România se află aproape de atingerea unui record istoric privind inaugurările de autostrăzi și drumuri expres. Potrivit datelor, rețeaua națională funcțională însumează peste 1.400 de kilometri, iar pentru acest an sunt prognozate peste 240 de kilometri noi deschiși traficului, un pas important pentru infrastructura rutieră, scrie %source%.
Fostul judecător clujean Cristi Danileț contrazice frecventul mit conform căruia „în România nu se mai produce nimic”, prezentând date economice care reflectă o realitate mult mai solidă și diversificată. Potrivit lui Danileț, sectorul auto este un exemplu clar al vitalității economiei naționale, iar datele oficiale susțin că România produce astăzi mai mult și într-un cadru integrat european.
